Pe măsură ce înaintăm în vârstă, se modifică nivelul diferitelor substanţe chimice din corp. După 30 de ani, valorile colesterolului „rău” şi ale colesterolului total cresc. Unul dintre motive poate fi scăderea capacităţii ficatului de a elimina colesterolul „rău” din corp pe măsură ce înaintează în vârstă.
Adaptat corespunzător posibilităţilor personale, efortul fizic poate reduce semnificativ LDL şi creşte HLD. Din nefericire, lipsa activităţii fizice în viaţa noastră are drept consecinţă creşterea nivelului de colesterol „rău”.
Consumul de grăsimi saturate găsite în produsele animale şi a grăsimilor trans din produsele de patiserie şi cipsurile pot creşte nivelele de colesterol. Alimentele bogate în colesterol, cum ar fi carnea roşie şi produsele lactate nedegresate cresc de asemenea nivelele de colesterol.
Dacă un membru al familiei apropiate suferă sau a suferit de o afecţiune cardiovasculară şi s-a tratat pentru nivele ridicate de colesterol, aceasta sporeşte riscul consecinţelor negative şi afecţiunilor cardiovasculare la alţi membri apropiaţi ai familiei.
Fumatul afectează pereţii vaselor de sânge, fiind mai predispuşi la acumularea de grăsimi. Fumatul poate reduce de asemenea nivelele de colesterol „bun”.
Stresul zilnic pe termen lung şi un loc de muncă sedentar, cu lipsa activităţii fizice, sporesc nivelul de LDL.
Cu un indice de masă corporală (IMC) de minimum 30, există riscul unui nivel de colesterol ridicat.
Nivelele ridicate de zahăr din sânge sporesc nivelele de colesterol periculos denumit şi lipoproteină cu densitate mică şi reduc nivelele de colesterol HDL. Un nivel ridicat al zahărului în sânge afectează şi arterele.